Monumentele istorice din Romania             Romana English

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate

Descrieri/Comentarii

emilia / 31-Jul-2009

Incinta manastirii Slatina, ctitoria voievodului Alexandru Lapusneanu, este inconjurata de ziduri puternice inalte de 6 - 7 m si groase de 1,50 - 1,80 m. Au fost construite intre 1561-1582 din bolovani de rau, amestecati cu piatra de cariera locala, legata cu un mortar foarte rezistent.
Zidul de incinta de pe latura de est, a fost ridicat dupa ce s-a amenajat special o platforma, aducandu-se mari cantitati de  de pamant. Turnul portii cu gangul supralargit, de la intrarea in incinta, cu paraclisul de iarna de la etaj, este o urmare a transformarilor facute intre anii 1829-1834 de arhimandritul Filaret. Turnul, decorat pe ambele fatade cu coloane angajate neoclasice, a fost initial mult mai inalt, avand peste doua etaje. Coloanele angajate neoclasice, care-l decoreaza pe ambele fatade, sunt semnul epocii in care s-a terminat refacerea lui.  De o parte si de alta a turnului portii existau altadata doua corpuri de cladiri, formate dintr-un parter, care lasa liber drumul de straja, de-a lungul zidului de incinta, prevazut cu crenele de aparare, azi in parte zidite. In stanga portii se pastreaza inca, cu adaosurile din secolul XIX, un corp de chilii, format din parter si etaj, cu un pridvor deschis, sustinut pe coloane neoclasice de lemn. Etajul si pridvorul au fost facute in vremea lui Veniamin Costache, iar cladirea a fost utilizata ca spital.
Zidul de incinta de pe latura sudica s-a pastrat cel mai bine. Aici, cu ocazia cercetarilor arheologice s-a constatat insa prezenta unei constructii de mari proportii (lg. 30 m; lt. 6,20 m), legata cu turnul de sud-vest si cu zidul imprejmuitor, formata din trei incaperi spatioase. Utilizarea acestei constructii a incetat in prima jumatate a secolului XIX. Pe vechile fundatii s-a inaltat in anii 1955-1958 o cladire noua, iar in portiunea ramasa intre turnul de sud-est, al bibliotecii si aceasta cladire, unde s-a reconstruit in parte drumul de straja, s-a constatat existenta unor fundatii aproapa patrate, cu latura de 1,30 m, dispuse la patru metri distanta una de alta. Ele reprezinta bazele unor stalpi puternici de piatra, care sustineau drumul de straja.
La colturile incintei manastirii, se inalta cate un turn.
Cel din partea de sud-est, puternic si masiv, este denumit Turnul bibliotecii, pentru ca aici se adapostesc de la inceputul secolului al XIX-lea, cartile manastirii. Paralelipipedic, el este format dintr-un parter si doua etaje. Intrarea de pe latura de vest, are un portal cu arcada in centru. Incaperea de la parter era folosita altadata pentru adapostirea proviziilor necesare corpului de garda care apara incinta. Intre parter si primul etaj exista o podona, sustinuta de grinzi puternice de lemn. Cea actuale este inaltata fata de constructia originara.  Primul etaj, boltit, comunica direct printr-o usa incadrata de un chenar arcuit, cu drumul de straja de pe zidul de sud, care se prelungea pana in fata usii, formand un mic balcon. Peretii incaperii au trei deschideri circulare, care erau folosite pentru aparare. Spre poarta exista un singur meterez ingust. In dreptul ferestrelor, in grosimea zidului, sunt sapate doua trepte, pe care se urcau aparatorii. Printr-o scara de piatra adancita in grosimea zidului, se ajunge la al doilea etaj, acoperit cu o bolta sprijinita pe trompe de unghi. Ferestrele sunt dispuse simetric, ca si la primul etaj, cu doua metereze spre curte si un balcon liber, deschis spre est.
Turnul de sud-vest se aseamana ca proportii, cu cel din coltul opus, numai ca a avut o alta destinatie. (v. Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi")  
(dupa "Manastirea Slatina" de Corina Nicolescu, Editura Meridiane - Bucuresti, 1966)